Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din 2009

El, "EL", Eve-le mici si...ea

PETRUTA IONESCU

El, "EL", EVE-LE MICI SI...EA

(un soi de fabulă)

I.

Şi ajunse el, “cel… fară de vină”, fiindcă aşa-şi zicea, câteodată, da,
În fata unui jilţ frumos împodobit.
Şi acolo, rămase, drept e, ca traznit.
Sa fie el, acel “EL” – cel care îl privea ţintit?!?

….

_Seară faină, tinere domn, auzi el un glas limpede si cât de cât domol.

_Asemenea, răspunse el, privindu-l doar o secunda in ochi.
Acolo licărea ceva, dar n-ar fi putuut spune ce era.

_Frumos muzeu, nu-ţi pare? Păcat că e cam gol. Şi, in plus, e şi … cam frig. De-acolo, de la mine, eu nu mi-am luat nimic…

_De acolo…

_Permiţi o întrebare? Dar tu cum de eşti singur intr-o zi atat de … mare? Voiesc a zice in zi de sărbatoare.
E… ziua ta se pare.

Al nostru tînăr domn se încruntă subit, dar nu îndrăzni a zice “De unde ştii tu, oare, când este ziua mea?”

_Sincer să fiu, răspunse el, fără a privi pe bătrânel, ci un tablou aflat pe stânga, in foaier, eu ziua nu-mi serbez defel. Sunt alte gânduri care mă… macină mai tare. Azi, de e…

Intre sictir si „dor” mult

(Confesiunea unui taciturn)

de Petruta Ionescu


Mai mult invisible decat... vizibil.
Mai mult sictirit decat ... indragostit.

Ce__? Ce ti-as spune eu, e adevarat,
Curat, curat adevarat, nu, nu ti-ar spune altul.
Ce pacat!

Ia asculta aici cum ma „topesc” cuminte,
Mai degraba ... cu minte,

De al tau dor.
Mai mult sictirit decat indragostit.
Mai mult invisible decat...vizibil.

Dorul, sufletul ori, ori eu, adica.

„Nu ma mai f... la creier,” rostesc
Cu minte si „inamorat” –
Fiindca de nu –renunt cat ai clipi la „dor” si,
„Gentleman” sadea cum deja ma stii,
Te bag in p...a m...tii,
Fara perdea, fara sa rosesc, sa ma topesc si...

Si sa intru in pacat,

Chinuit de dor si, si ... pe bune ... inamorat.

Ce___? Ce ti-as face eu, e adevarat,
Curat, curat adevarat, nu, nu ti-ar face altul.

Ce bine!

Mai mult vizibil decat.. plictisit.
Mai mult subjugat decat.. dezinteresat.

Sa nu ma spui nimanui, nimanui,
Nici macar ...mie.

Ca ar fi pacat.

Si ar renaste amorul, afurisit sa fie el,
Si sufletul, …

Al meu si al tau

de Petruta Ionescu

Roata alunecă pe asfalt
Iar el e gri, încins şi sfârâie.
Orizontul se uneşte în depărtare cu cerul,
Iar el e albastru şi face senin cu ochiul.

Gândul se înfige în creier,
Iar el e plin de mine si de tine şi geme.
Palma e moale şi dezmiarda şi se face una cu pielea,
Iar ea e fierbinte şi cere.

Cere şi se predă fericită ca şi trupurile,
Iar ele, ele ştiu şi simt acum, acum daaaa, ceea ce inima şi gândul
Par să fi ghicit mai demult, ca şi copilul încă neconceput.

Al meu şi al tău.



Bucuresti, 5-7 sept. 2009

Ascultati RADIO SUFLETEL: un post de radio online, care emite nonstop, muzica buna si emisii de calitate, din suflet pentru suflet!

Dragii mei, va invitam sa ascultati RADIO SUFLETEL, un radio din suflet pentru suflet.

Aici veti descoperi, nonstop, o familie de moderatori inimosi si hotarati sa va ofere clipe de incantare, muzica buna, fara ... MANELE, emisii de calitate, cu subiecte interesante, incitante si de actualitate. Punem accent pe valorile culturale, pe promovarea artistilor tineri, pe a celor care bat la portile afirmarii, aducand un suflu nou, proaspat si optimist, dar si calitate, respect pentru valoare, adevar, arta, suflet, si, nu in ultimul rand, pentru ascultatorii nostri, care speram sa fie din ce in ce mai multi si mai dornici sa ne asculte si sa ne fie prieteni!

Ba mai mult, oferim si spatiu de reclama celor interesati, in conditii avantajoase.

Va invitam sa ne ascultati, dragii mei, si sa ne vizitati site-ul, cat mai curand, facand astfel parte din familia noastra...

Auduitie placuta si o primavara excelenta, cu multe impliniri si bucurie in inimi!
Alaturi de... RADIO SUFLETEL, desigur!


Iata si adr…

Balada scoartei de copac

Femeie ori copile,

Ce-as fi devenit eu langa tine:
- O scoarta de copac tare si indoita pana la pamant,
Care-ti seamana, daca ma uit la tine... drept si lucid,
- Ori mai stiu eu ce?
Sau poate c-as fi ajuns sa ma inchid in mine,
Ca intr-un sicriu, in care, daca se bat cuiele,
Degeaba plangi de jale, de iubire sau de nemurire,
Ca viata inapoi tot nu mai vine?

Ce-as fi ajuns, privindu-te zilnic,
Cu dispret, cu mila, cu sila,
Cu duiosie si dragoste, poate, uneori,
In revarsat de zori, cand tu ai fi dormit
Pe bratul meu,
Ca pe nodurile unui copac scorburos si garbovit,
Peste care au trecut ani-secole, si urme au lasat?

Ce-as fi spus, unul langa altul stand, intr-o casa,
La masa, pe canapea, in pat,
Acolo unde te-as fi imbratisat cu gandul aiurea varsat,
In vreme ce tu m-ai fi iubit necontenit, Douazeci si patru de ore din 24,
Din apus pana in zenit,
De la plus pana la minus infinit,
Si iar inapoi, cat pentru doi…

In timp ce eu te-as fi atins-stins,
De-obicei scarbit si silit,
De foarte multe ori otelit si grabit,
S…